Atât Anthropic, cât și administrația Trump resping rapoartele conform cărora guvernul ar putea prelua o participație în capitalul companiei de AI — însă însăși negarea ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. Știrea a apărut pe 3 iulie 2026, când o sursă a declarat pentru Reuters că nu au avut loc astfel de discuții. Anthropic a refuzat să comenteze direct, iar nici Casa Albă și nici Departamentul de Comerț nu au răspuns la solicitările presei. Acest lucru lasă o negare atent formulată alături de una dintre cele mai frapante propuneri care circulă acum la Washington: ideea ca participația guvernului SUA în capitalul AI, lansată inițial, se pare, de OpenAI, s-ar putea extinde în cele din urmă asupra întregului sector AI de frontieră.
O negare provenită de la o persoană neidentificată familiarizată cu situația este un tip specific de non-declarație. Nu este Anthropic cea care o spune public. Nu este un purtător de cuvânt al Casei Albe care face o declarație oficială. Ceea ce face este să creeze o barieră între Anthropic și un raport Financial Times care numea compania alături de OpenAI, Google și Meta ca potențiali participanți la un plan guvernamental mai larg de preluare de participații.
Articolul FT, publicat în aceeași zi cu negarea pentru Reuters, descria discuții care sunt „conceptuale” și în stadii incipiente. Numirea unei companii într-o structură ipotetică nu este o dovadă că compania a acceptat să se alăture. Totuși, decizia Anthropic de a nu emite o declarație directă și oficială — și tăcerea administrației — înseamnă că poziția formală se bazează pe teren mai subțire decât ar putea sugera o negare titrată în presă.
Ceea ce contează aici este arhitectura situației: orice acord de participație care implică o companie precum Anthropic sau OpenAI nu ar semăna deloc cu cazul Intel. Acestea nu sunt companii care caută capital guvernamental. Ele sunt evaluate la sute de miliarde, pregătindu-se pentru potențiale IPO-uri care, potrivit unor investitori, le-ar putea împinge dincolo de o evaluare de 1 trilion de dolari. Orice acord ar fi structurat ca un parteneriat negociat, nu ca o salvare — ceea ce schimbă complet dinamica pârghiilor de negociere.
Raportul Financial Times care a declanșat toate acestea descria o propunere concretă: OpenAI propune guvernului SUA o participație de 5%, evaluată la aproximativ 42,6 miliarde de dolari, pe baza evaluării companiei de 852 miliarde de dolari din runda de finanțare din martie 2026. Mecanismul ar implica donarea de acțiuni — nu vânzarea lor — către un fond de avuție publică structurat vag după Fondul Permanent din Alaska, care investește veniturile statului din petrol și distribuie dividende rezidenților.
OpenAI a schițat pentru prima dată o versiune a acestei idei într-un document de politică din aprilie, solicitând un „fond de avuție publică” care ar putea oferi „fiecărui cetățean — inclusiv celor care nu sunt investiți pe piețele financiare — o participație la creșterea economică determinată de AI.” Se pare că Sam Altman a dezvoltat acest concept cu administrația încă de la începutul anului 2025, purtând conversații cu președintele Trump, secretarul Comerțului Howard Lutnick și secretarul Trezoreriei Scott Bessent.
Propunerea prevede ca alte mari firme americane de AI — inclusiv Anthropic, Google și Meta — să cedeze participații similare. Rămâne neclar dacă vreuna dintre aceste companii a analizat ideea sau a acceptat să participe. Această incertitudine este exact ceea ce a făcut negarea pentru Reuters să fie o știre: Anthropic a fost inclusă în prezentarea FT, iar răspunsul a fost un pas înapoi atent, mai degrabă decât o respingere fermă.
Prezentarea transferului de participație ca o donație către un fond de tip suveran este semnificativă din punct de vedere strategic. Ocolește imaginea unui guvern care cumpără participații în companii private și poziționează firmele de AI ca contributori civici, mai degrabă decât entități reglementate sub presiune. De asemenea, stabilește un ton politic foarte diferit de cel propus de senatorul Bernie Sanders din partea opusă a spectrului politic.
Președintele Trump a declarat la începutul lunii iunie 2026 că explorează modalități de a oferi americanilor o participație în companiile de top din domeniul AI, descriind acest lucru ca fiind potențial „un lucru frumos” care ar face publicul „partener în această revoluție”. Acele remarci au fost făcute direct reporterilor și reprezintă cel mai clar semnal oficial că administrația consideră redistribuirea participațiilor în AI o opțiune de politică activă.
Separat, Departamentul de Comerț a ridicat recent controalele la export pentru două dintre cele mai avansate modele de AI ale Anthropic. Aceste restricții fuseseră impuse cu doar câteva săptămâni mai devreme din motive de securitate națională legate de accesul străin. Reversarea rapidă — după ce Anthropic a rezolvat obiecțiile guvernului privind siguranța — ilustrează cât de strâns sunt împletite postura de reglementare a administrației și relațiile sale mai largi cu industria AI.
Pentru Anthropic, această succesiune contează. O companie care tocmai a navigat printr-o suspendare a modelului impusă de guvern are un interes puternic să mențină relații productive cu Washingtonul, indiferent ce spune orice sursă neidentificată despre discuțiile privind participațiile.
Senatorul Bernie Sanders a adoptat o abordare complet diferită. Legislația sa propusă ar impune un impozit unic pe acțiuni de 50% pentru marile companii de AI, veniturile finanțând un fond public de avuție AI care, conform estimărilor biroului său, ar putea ajunge în cele din urmă la 7 trilioane de dolari. Se pare că Altman a vorbit direct cu Sanders în ultimele săptămâni, sugerând un anumit grad de angajament față de presiunea legislativă, chiar în timp ce administrația urmărește propria versiune a conceptului.
Privită alături de propunerea lui Sanders, oferta OpenAI de 5% arată mai puțin ca o generozitate și mai mult ca o preempțiune calculată. O participație voluntară de 5% donată unui fond public este un rezultat mult mai acceptabil decât un impozit obligatoriu de 50% impus de Congres. Diferența dintre aceste două poziții este locul unde are loc adevărata negociere.
Washingtonul deține deja o participație într-o mare companie de tehnologie. În cadrul Legii CHIPS, guvernul a convertit subvențiile într-o participație de aproximativ 10% la Intel — o poziție pasivă care de atunci a crescut considerabil în valoare. Acea tranzacție a avut loc deoarece Intel avea nevoie de capital și avea un spațiu limitat de negociere. Compania era, în adevăratul sens al cuvântului, o contraparte care avea nevoie de asistență.
OpenAI și Anthropic se află într-o poziție fundamental diferită. Ele nu sunt active aflate în dificultate care caută o salvare. Această distincție modelează totul în ceea ce privește modul în care orice potențială participație guvernamentală ar fi structurată, evaluată și guvernată — și explică de ce executivii AI gestionează cuvântul „discuții” cu o astfel de precizie în acest moment. Modelul Intel este oficial și vizibil; problema participației în AI este încă în curs de definire, iar cel care controlează încadrarea acelei definiții va avea o influență semnificativă asupra modului în care va arăta orice acord final.
Nu. Atât Anthropic, cât și administrația Trump neagă orice discuții despre preluarea unei participații de către guvern în capitalul Anthropic. Cu toate acestea, niciuna nu a emis o declarație directă și oficială — negarea a venit prin intermediul unei surse neidentificate, iar Anthropic a refuzat să comenteze direct atunci când a fost contactată de Reuters.
OpenAI a propus acordarea către guvernul SUA a unei participații de 5% în valoare de aproximativ 42,6 miliarde de dolari, prin donarea de acțiuni către un fond de avuție publică modelat după Fondul Permanent din Alaska. Discuțiile sunt descrise ca fiind conceptuale și în stadii incipiente, CEO-ul Sam Altman promovând ideea în rândul administrației încă de la începutul anului 2025.
Departamentul de Comerț al SUA a ridicat recent controalele la export pentru două dintre modelele avansate de AI ale Anthropic, care fuseseră impuse cu doar câteva săptămâni mai devreme din motive de securitate națională legate de garanțiile inadecvate pentru accesul străin.
Senatorul Bernie Sanders a propus un impozit unic pe acțiuni de 50% pentru marile companii de AI, pentru a crea un fond public de avuție AI care, conform estimărilor biroului său, ar putea ajunge în cele din urmă la o valoare de până la 7 trilioane de dolari — o abordare semnificativ mai agresivă decât modelul de donație voluntară de participații promovat de OpenAI.
Articol produs cu asistența inteligenței artificiale și revizuit de echipa editorială.

